USR

O Suprereglementare Națională în Umbra Digital Services Act? Introducere: * O Reacție Legislativă la Criza DezinformăriiPeisajul informațional din #România, asemenea multor democrații consolidate, este supus unei presiuni constante și crescânde, generate de proliferarea dezinformării, a discursului instigator la ură și a campaniilor de manipulare orchestrate prin intermediul platformelor de socializare. Această realitate a fost exacerbată de evoluțiile tehnologice rapide, în special de accesibilitatea instrumentelor bazate pe inteligență artificială (IA), care permit amplificarea artificială a conținutului toxic la o scară și cu o viteză fără precedent.1 Contextul național a fost marcat în mod deosebit de evenimente care au scos în evidență vulnerabilitatea proceselor democratice în fața acestor amenințări. Punctul culminant, invocat explicit de inițiatorii prezentei legi, a fost anularea alegerilor prezidențiale din 2024, un eveniment considerat o traumă majoră pentru democrația românească post-decembristă, unde manipularea mediului online a fost un factor central.1 În acest climat de insecuritate digitală și neîncredere publică, deputatul #USR Radu Miruță, alături de un grup de parlamentari de la USR și PNL, a înregistrat la Senat propunerea legislativă #L96/2025, intitulată „Propunere legislativă privind limitarea propagării prin platforme online foarte mari, a conținutului ilegal, care incită la ură, sau care pe teme majore de interes național, manipulează prin utilizarea malițioasă a tehnologiei, cu scopul inducerii în eroare a opiniei publice”.3 Scopul declarat al inițiativei este unul ambițios și, în principiu, legitim: crearea unui mediu online mai sigur, protejarea consumatorilor de informație și, implicit, consolidarea democrației prin combaterea celor mai periculoase forme de conținut online.1 Propunerea a trecut tacit de Senat la data de 12 iunie #2025, ajungând pentru dezbatere și vot final la Camera Deputaților, care este cameră decizională.4 Prezentul raport își propune să realizeze o analiză exhaustivă și multidimensională a propunerii legislative L96/2025. Evaluarea nu se va limita la o simplă descriere a prevederilor, ci va aprofunda aspectele juridice, tehnice și politice, examinând în detaliu compatibilitatea legii cu cadrul normativ european, în special cu Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (Digital Services Act - DSA). Structura raportului va ghida cititorul printr-o disecție a anatomiei legii, de la definițiile sale fundamentale la mecanismele de control și sancționare. Ulterior, va plasa propunerea în contextul legislației europene, va evalua criticile aduse de organismele consultative specializate ale statului, va analiza impactul potențial și contextul politic în care a apărut și, în final, va oferi concluzii și recomandări concrete pentru decidenții politici. Secțiunea 1: Anatomia Propunerii Legislative L96/2025O analiză riguroasă a oricărui act normativ începe cu textul său. Propunerea L96/2025, deși concisă, introduce mecanisme radicale de control al conținutului online, a căror funcționare și legitimitate depind în mod critic de claritatea și precizia definițiilor și a procedurilor pe care le stabilește. 1.1. Obiect, Scop și Arie de AplicareArticolul 1 al propunerii legislative definește obiectul de reglementare, stabilind că legea vizează „limitarea propagării prin intermediul platformelor online foarte mari a conținutului ilegal, care incită la ură, sau care pe teme majore de interes național, manipulează prin utilizarea malițioasă a tehnologiei, cu scopul inducerii în eroare a opiniei publice”.7 Aria de aplicare este restrânsă în mod explicit la „furnizorii de platforme online foarte mari” (Very Large Online Platforms - VLOPs) care operează rețele sociale.8 Această delimitare este importantă, deoarece aliniază parțial propunerea la logica Regulamentului DSA, care impune cele mai stricte obligații platformelor cu peste 45 de milioane de utilizatori activi lunar în UE, considerate a avea un impact sistemic. Cu toate acestea, propunerea nu oferă o definiție proprie pentru „rețea socială”, bazându-se implicit pe înțelegerea comună a termenului, ceea ce ar putea crea ambiguități în aplicare. Mai mult, deși obiectul legii menționează „limitarea propagării”, mecanismele ulterioare, precum cel de la Articolul 5, impun obligații de eliminare completă, nu doar de limitare.7 1.2. Definiții Cheie și Ambiguitatea lor FundamentalăArticolul 2 al propunerii este pilonul central al întregii construcții legislative, definind conceptele care declanșează mecanismele de control. Calitatea acestor definiții este esențială, însă, așa cum au subliniat și avizele instituționale, ele reprezintă sursa principalelor vicii ale legii.9 „Conținut ilegal”: Propunerea, la Art. 2 lit. a), face o trimitere corectă la definiția din Regulamentul (UE) 2022/2065 (DSA), care consideră ilegal orice conținut ce nu este în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul unui stat membru.7 Problema nu rezidă în definiție, ci în tratamentul diferit și mult mai strict pe care legea românească îl propune pentru acest tip de conținut, comparativ cu cadrul flexibil al DSA. „Conținut cu potențial periculos”: Aici se află una dintre cele mai problematice prevederi ale legii. Art. 2 lit. e) definește acest concept ca fiind „conținutul care, fără a fi ilegal, instigă la ură și violență, dezinformează periculos pe subiecte de interes național, manipulează informații cu scopul inducerii în eroare a opiniei publice”.7 Această definiție este extrem de vagă și subiectivă. Consiliul Legislativ, în avizul său negativ, a criticat direct imprecizia unor sintagme precum „dezinformează periculos” sau „teme majore de interes național”.9 Lipsa unor criterii obiective, cuantificabile, pentru a stabili ce anume constituie o dezinformare „periculoasă” sau o temă de interes „major” lasă loc unei interpretări discreționare. O astfel de ambiguitate nu este o simplă eroare tehnică, ci un viciu fundamental care încalcă principiul calității și previzibilității legii, garantat de Art. 1 alin. (5) din Constituția României. Se transferă astfel o putere enormă de interpretare către platforme și, mai ales, către „instituțiile statului” menționate ulterior în lege, deschizând calea către aplicări arbitrare. Un guvern ar putea, de exemplu, să eticheteze criticile legitime la adresa politicilor sale drept „dezinformare periculoasă pe o temă de interes național” pentru a justifica suprimarea acestora. „Utilizare malițioasă a tehnologiei”: Definiția de la Art. 2 lit. f) este la fel de problematică, referindu-se la „utilizarea tehnologiei, inclusiv a inteligenței artificiale, pentru a genera haos informațional sau pentru a manipula informații pe subiecte de interes major”.7 Termenul „haos informațional” este o metaforă, nu un concept juridic operabil. Mai mult, Consiliul Legislativ a observat că adjectivul „malițioasă” este impropriu, având în dicționar sensul de „răutăcios, caustic”, și nu surprinde intenția legiuitorului.9 1.3. Mecanismele de Control al Conținutului: Viteză și Carantină AlgoritmicăPe baza acestor definiții vagi, legea instituie două mecanisme de control extrem de agresive, care prioritizează viteza în detrimentul oricăror garanții procedurale. Obligația de Eliminare în 15 Minute (Art. 5): Propunerea impune VLOP-urilor obligația de a elimina conținutul ilegal în maximum 15 minute de la publicare.7 Inițiatorii susțin că acest lucru este fezabil prin utilizarea algoritmilor de inteligență artificială.1 Totuși, această obligație este radicală și, cel mai probabil, inaplicabilă fără un cost inacceptabil. Sistemele automate, deși performante, nu sunt infailibile, în special când trebuie să interpreteze contextul complex al limbajului uman pentru a determina ilegalitatea. Un termen atât de scurt ar forța platformele să implementeze sisteme de filtrare extrem de agresive, care ar duce inevitabil la o rată ridicată de erori de tip „fals pozitiv” (over-blocking), adică la eliminarea masivă a conținutului perfect legitim. Consiliul Legislativ a atras atenția asupra acestui risc și a subliniat necesitatea unui studiu de impact tehnic pentru a evalua rezonabilitatea acestui termen.9 Limitarea Propagării la 150 de Utilizatori (Art. 3): Pentru „conținutul cu potențial periculos”, legea propune un mecanism de carantină algoritmică: platformele trebuie să își ajusteze algoritmii astfel încât acest tip de conținut să nu fie diseminat către mai mult de 150 de utilizatori.7 Aceasta este, în esență, o formă de „shadow-banning” sau de-amplificare, impusă prin lege. Deși poate părea o măsură mai blândă decât eliminarea, aplicarea sa pe baza definițiilor subiective menționate anterior o transformă într-o formă insidioasă de cenzură. Consiliul Economic și Social (CES) a considerat că această limitare încalcă direct libertatea de exprimare și dreptul la informație.10 Prin aceste două mecanisme, propunerea legislativă instaurează un sistem de „justiție algoritmică” pripită. Într-un stat de drept, orice decizie care restrânge un drept fundamental, cum este libertatea de exprimare, trebuie să fie supusă unei analize atente, care ia în considerare contextul, și trebuie să ofere persoanei afectate dreptul la un proces echitabil (due process), incluzând notificarea, motivarea deciziei și o cale de atac eficientă. Propunerea L96/2025 sacrifică toate aceste garanții în favoarea vitezei, lăsând utilizatorul al cărui conținut a fost eliminat sau limitat eronat fără nicio reparație imediată și eficientă. 1.4. Regimul Sancționator: Un Mecanism Viciat și PericulosArticolul 6 al legii stabilește un mecanism de sancționare unic și profund viciat, care a atras critici severe din partea ambelor organisme consultative.9 Mecanismul prevede că, dacă în primele 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, „instituțiile statului cu responsabilități în domeniu” confirmă că peste 30% din sesizările primite de la utilizatori cu privire la conținutul de pe o platformă sunt valide, atunci platforma respectivă va fi sancționată de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) cu o amendă de 1% din cifra de afaceri.3 Criticile aduse acestui articol sunt multiple și decisive: Caracterul temporar și incomplet: Răspunderea contravențională este instituită doar pentru un interval de 30 de zile post-promulgare. Legea nu prevede nicio sancțiune pentru încălcările comise după această perioadă, ceea ce o golește de eficacitate pe termen lung.9Lipsa de claritate procedurală: Propunerea nu definește cine sunt „instituțiile statului cu responsabilități în domeniu”, cum anume se fac sesizările de către utilizatori, cine le centralizează și cum se realizează procesul de „confirmare”. Această opacitate procedurală este o invitație la arbitrariu.9Cuantumul fix al amenzii: Stabilirea unei amenzi fixe de 1% din cifra de afaceri, fără praguri minime și maxime, contravine legislației naționale privind regimul contravențiilor și încalcă principiul proporționalității, făcând imposibilă individualizarea sancțiunii în funcție de gravitatea faptei.9Potențialul de instrumentalizare politică: Acest mecanism poate fi transformat într-o armă politică. Un grup de interese sau un partid politic ar putea orchestra o campanie de sesizări în masă împotriva unei platforme sau a unor tipuri de conținut care îi sunt ostile. Decizia finală ar aparține unor „instituții ale statului” neidentificate, care ar putea acționa sub presiune politică. Astfel, un instrument care se dorește a fi tehnic devine un mijloc de presiune și cenzură politică, pervertind complet scopul declarat al legii.Secțiunea 2: Propunerea L96/2025 în Conflict Direct cu Cadrul Juridic EuropeanIntenția declarată a inițiatorilor de a alinia România la eforturile europene de reglementare a spațiului digital este contrazisă flagrant de conținutul propunerii L96/2025. Legea nu doar că nu implementează corect principiile Digital Services Act (DSA), ci intră în conflict direct cu spiritul și litera acestui regulament fundamental al Uniunii Europene. 2.1. Principiile Fundamentale ale Digital Services Act (DSA)Regulamentul (UE) 2022/2065 (DSA) a intrat în vigoare pe deplin în toate statele membre la 17 februarie 2024, având aplicabilitate directă. Scopul său principal este de a crea un set unic și armonizat de reguli pentru piața digitală, pentru a evita fragmentarea legislativă și a asigura un nivel uniform de protecție pentru toți cetățenii UE.12 DSA se bazează pe câteva principii cheie: Proporționalitate și obligații asimetrice: DSA stabilește un sistem de obligații graduale. Toți intermediarii online au responsabilități de bază, dar platformele mai mari (VLOPs și VLOSEs), care prezintă riscuri sistemice mai mari, au obligații suplimentare mult mai stricte.12Distincția între conținut „ilegal” și „dăunător, dar legal”: Acesta este un pilon al DSA. Regulamentul se concentrează pe crearea unor mecanisme eficiente și transparente pentru combaterea conținutului ilegal (definit conform legislației naționale și europene). Pentru conținutul care este dăunător, dar nu ilegal (cum ar fi majoritatea formelor de dezinformare), DSA nu impune obligații de eliminare, ci măsuri de transparență (etichetarea publicității politice, funcționarea algoritmilor de recomandare) și de gestionare a riscurilor sistemice de către VLOPs.8Interzicerea unei obligații generale de monitorizare: Articolul 8 din DSA interzice explicit statelor membre să impună furnizorilor de servicii intermediare o obligație generală de a monitoriza proactiv tot conținutul pe care îl transmit sau stochează. Aceasta este o garanție fundamentală împotriva supravegherii în masă.9Garanții solide pentru utilizatori: DSA acordă o importanță deosebită drepturilor utilizatorilor. Platformele trebuie să ofere justificări clare pentru orice decizie de moderare a conținutului, iar utilizatorii trebuie să aibă acces la mecanisme interne și externe de soluționare a plângerilor.122.2. Analiză Comparativă Detaliată: L96/2025 vs. DSAConfruntarea directă a prevederilor propunerii naționale cu standardul european relevă discrepanțe majore, care demonstrează că L96/2025 nu este o lege de implementare, ci o tentativă de suprereglementare ce contravine principiilor UE. Tabel 1: Analiză Comparativă: Propunerea L96/2025 vs. Regulamentul UE privind Serviciile Digitale (DSA) Această analiză demonstrează că L96/2025 nu este o simplă completare a DSA, ci o „suprereglementare” (fenomen cunoscut în terminologia UE ca gold-plating) care contravine obiectivului central de armonizare al legislației europene. Uniunea Europeană a creat DSA tocmai pentru a evita un scenariu în care platformele globale ar trebui să navigheze printre 27 de seturi diferite de reguli naționale. Prin introducerea unor obligații unice, mai stricte și fundamental diferite (termen de 15 minute, limită de 150 de utilizatori, mecanism de sancționare bazat pe plângeri), propunerea românească fragmentează în mod direct piața unică digitală, creează o stare de incertitudine juridică și impune costuri disproporționate de conformare. O astfel de legislație națională, care se abate de la un regulament UE direct aplicabil, ar putea fi, în cele din urmă, contestată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. 2.3. Redundanța Propunerii în Contextul Aplicării DSA în RomâniaExistența și aplicabilitatea directă a DSA fac ca demersul legislativ național să fie nu doar problematic, ci și în mare parte redundant. Autoritățile europene și naționale, în special ANCOM, în calitate de Coordonator al Serviciilor Digitale desemnat pentru România, dispun deja de instrumentele necesare pentru a gestiona riscurile online.13 Mai mult, Comisia Europeană a demonstrat deja că utilizează activ aceste instrumente în contextul specific al României. Spre exemplu, în noiembrie 2024, Comisia a organizat o masă rotundă cu platforme majore (TikTok, Meta, Google, etc.) pentru a discuta pregătirea acestora pentru alegerile din România, solicitând evaluări de risc și măsuri de atenuare a dezinformării.14 Ulterior, în decembrie 2024, Comisia a lansat proceduri formale de investigare împotriva TikTok pentru posibile încălcări ale DSA legate de integritatea alegerilor, ca urmare a unor suspiciuni de ingerințe străine în timpul alegerilor prezidențiale anulate din România.14 Aceste acțiuni demonstrează fără echivoc că există un cadru de reglementare funcțional și activ la nivel european, capabil să adreseze exact tipul de amenințări pe care legea L96/2025 pretinde că le combate. Secțiunea 3: O Propunere Respinsă de Experți: Evaluarea InstituționalăTraseul legislativ al propunerii L96/2025 a implicat, conform procedurilor, solicitarea unor avize de la organismele consultative specializate ale statului. Atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au emis avize negative, argumentate tehnic și juridic, care desființează practic întreaga construcție a legii. Aceste evaluări, venite de la experți independenți, nu pot fi ignorate de camera decizională. 3.1. Avizul Negativ al Consiliului Legislativ (Aviz nr. 202/03.04.2025)Consiliul Legislativ, gardianul tehnicii legislative și al constituționalității, a emis un aviz negativ devastator.4 Argumentele sale pot fi structurate pe trei paliere majore: Neconstituționalitate și încălcarea calității legii: Consiliul a constatat că propunerea încalcă Art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul legalității, deoarece nu îndeplinește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate. Definițiile vagi și procedurile neclare creează un risc major de aplicare arbitrară, ceea ce, implicit, poate duce la încălcarea Art. 30 privind libertatea de exprimare.9Deficiențe tehnice și de fond: Avizul a identificat multiple probleme tehnice. Definițiile pentru „conținut cu potențial periculos” și „utilizare malițioasă a tehnologiei” au fost considerate vagi și improprii. Mecanismele de control (eliminarea în 15 minute și limitarea la 150 de utilizatori) au fost considerate nerealiste și riscante, fiind necesar un studiu de impact. Regimul sancționator a fost descris ca fiind incomplet, neproporțional și contrar legislației în vigoare privind contravențiile.9Incompatibilitate cu Digital Services Act: Consiliul a subliniat în mod explicit că propunerea legislativă trebuie să țină cont de prevederile DSA, în special de Art. 8, care interzice impunerea unei obligații generale de monitorizare. Prin mecanismele pe care le propune, legea națională ar impune de facto o astfel de monitorizare, intrând în conflict cu dreptul european.93.2. Avizul Nefavorabil al Consiliului Economic și Social (CES)Poziția CES, care reunește reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și societății civile, a fost la fel de tranșantă, avizând nefavorabil propunerea.10 Argumentele CES, deși se intersectează cu cele ale Consiliului Legislativ, aduc perspective complementare: Lipsa de eficacitate juridică: CES a observat corect că, deși legea stabilește obligații și interdicții clare, nu prevede sancțiuni pentru încălcarea unora dintre cele mai importante articole (Art. 3, 4, 5), ceea ce „golește aceste norme de necesara eficacitate juridică”.10Încălcarea directă a drepturilor fundamentale: CES a fost mai direct în condamnarea impactului asupra drepturilor cetățenilor, afirmând că limitarea propagării conținutului la 150 de utilizatori reprezintă o încălcare a Art. 30 (Libertatea de exprimare) și Art. 31 (Dreptul la informație) din Constituție.10Deficiențe de redactare și logică juridică: Avizul a criticat erorile de tehnică legislativă, cum ar fi lipsa diacriticelor, dar și probleme de logică, precum sancționarea pe baza unor articole care conțin doar definiții (Art. 2) și lipsa de precizie privind procedura de sesizare.10Tabel 2: Sinteza Avizelor Instituționale (Consiliul Legislativ & CES) 3.3. Semnificația Adoptării Tacite la SenatPropunerea L96/2025 a fost adoptată tacit de Senat la data de 12 iunie 2025, prin împlinirea termenului de 60 de zile alocat pentru dezbatere și adoptare.4 Este crucial de înțeles că acest eveniment procedural nu echivalează cu o validare politică sau juridică a conținutului legii. Adoptarea tacită este o consecință a eșecului primei camere sesizate de a finaliza dezbaterile în termenul constituțional și regulamentar. Adesea, acest lucru indică o lipsă de consens, o lipsă de prioritate acordată proiectului de către majoritatea parlamentară sau un calcul politic de a pasa responsabilitatea deciziei către cealaltă cameră. În acest caz, având în vedere avizele negative copleșitoare, este plauzibil ca senatorii să fi evitat o dezbatere pe fond care ar fi expus și mai mult viciile legii. Soarta finală a propunerii se va decide în Camera Deputaților, care, fiind cameră decizională, va trebui să analizeze proiectul în comisiile de specialitate, unde avizele Consiliului Legislativ și ale CES vor avea o greutate considerabilă.4 Secțiunea 4: Impact Potențial, Reacții și Context PoliticDincolo de analiza tehnică și juridică, înțelegerea propunerii L96/2025 necesită plasarea sa în contextul politic și social actual. Intențiile declarate ale inițiatorilor, îngrijorările probabile ale societății civile și calculele partidelor politice conturează un tablou complex al mizelor din spatele acestei legi. 4.1. Argumentele Inițiatorilor: Protejarea Democrației cu Orice Preț?Poziția deputatului Radu Miruță și a USR, ca inițiatori principali, este articulată în jurul ideii de urgență și necesitate. Argumentele lor, prezentate în expunerea de motive și în declarații publice, se concentrează pe câteva puncte cheie 1: Nevoia unui răspuns rapid: Inițiatorii argumentează că mecanismele actuale de moderare a conținutului sunt prea lente și birocratice pentru a face față vitezei de propagare a dezinformării virale. Legea propune o soluție radicală, bazată pe automatizare, pentru a contracara acest fenomen în timp real.11Responsabilizarea platformelor: Un argument central este că platformele online foarte mari, care obțin profituri considerabile, trebuie să poarte o responsabilitate sporită pentru daunele sociale pe care algoritmii lor le pot provoca. Legea încearcă să elimine avantajele financiare ale celor care exploatează dezinformarea.1Contextul specific al României: Propunerea este prezentată ca un răspuns direct la amenințările concrete la adresa democrației românești, cum ar fi anularea alegerilor și existența unor rețele de propagandă coordonate, cu referiri directe la partidul AUR.1Reglementare, nu cenzură: Inițiatorii insistă că legea nu vizează cenzurarea opiniilor, ci stoparea amplificării artificiale a conținutului periculos. Ei susțin că libertatea de exprimare nu este absolută și că reglementarea este necesară pentru a crea un spațiu digital sigur pentru dezbateri reale.14.2. Îngrijorările Societății Civile: Un Precedent Periculos pentru CenzurăDeși materialele de cercetare nu conțin reacții specifice ale organizațiilor societății civile la adresa L96/2025, pozițiile lor constante față de inițiative legislative similare permit conturarea unui argument solid privind potențialele critici. Organizații precum Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), ActiveWatch și APADOR-CH au criticat în mod repetat orice tentativă a statului de a reglementa conținutul online și de a extinde supravegherea, invocând riscuri majore pentru drepturile fundamentale.18 Argumentele probabile ale societății civile împotriva L96/2025 ar include: Risc de cenzură și auto-cenzură: Definițiile vagi pentru „conținut cu potențial periculos” ar crea un climat de incertitudine, în care platformele, pentru a evita amenzile, ar opta pentru o moderare excesivă (over-blocking), eliminând și conținut legitim. Utilizatorii, la rândul lor, s-ar auto-cenzura pentru a nu risca eliminarea postărilor.Încălcarea libertății de exprimare: Mecanismele automate și pripite, fără garanții procedurale adecvate, reprezintă o încălcare a standardelor internaționale privind libertatea de exprimare, care cer ca orice restrângere să fie necesară, proporțională și prevăzută de o lege clară.Crearea unui precedent periculos: Chiar dacă intențiile actualilor inițiatori sunt benigne, o astfel de lege ar crea un instrument puternic de control al discursului online, care ar putea fi abuzat de viitoare guverne cu tendințe autoritare.Lipsa de transparență și de căi de atac: Propunerea este complet deficitară în ceea ce privește transparența procesului decizional și oferirea unor căi de atac rapide și eficiente pentru utilizatorii afectați de deciziile de moderare.4.3. Tăceri și Calcule în Arena PoliticăPeisajul politic din jurul acestei legi este la fel de relevant ca și conținutul său. USR: Partidul se poziționează ca un apărător vigilent al democrației în fața amenințărilor digitale. Totuși, prin promovarea unei legi cu vicii juridice atât de evidente și cu un potențial atât de mare de a restrânge libertăți, riscă să fie perceput ca un promotor al cenzurii, alienând o parte a electoratului său liberal și pro-tehnologie.PSD și PNL: Tăcerea partidelor de la guvernare este notabilă. Deși câțiva parlamentari PNL figurează printre co-inițiatori 4, conducerile celor două partide au evitat să se pronunțe. Această atitudine poate fi interpretată ca un calcul politic: lasă opoziția (USR) să propună o lege nepopulară și controversată, evitând astfel costurile politice asociate cu o astfel de inițiativă, dar păstrând deschisă opțiunea de a o susține ulterior dacă se dovedește utilă. Tăcerea lor este cu atât mai paradoxală cu cât ambele partide sunt beneficiarele unor sume uriașe din subvenții de la stat, cheltuite masiv pe „presă și propagandă”, un fenomen care contribuie la distorsionarea spațiului public.24AUR: Deși nu există o poziție oficială în sursele analizate, partidul Alianța pentru Unirea Românilor este ținta implicită a legii, fiind menționat de inițiatori în contextul rețelelor de dezinformare.17 Este previzibil ca AUR să se opună vehement propunerii, pe care o va încadra, cel mai probabil, ca o tentativă nedemocratică de a-i reduce la tăcere și de a-i cenzura discursul politic.Secțiunea 5: Concluzii și Recomandări Analiza detaliată a propunerii legislative L96/2025, a contextului său juridic și a evaluărilor instituționale conturează imaginea unei inițiative care, deși pornită de la o problemă reală și gravă, propune o soluție profund viciată, inaplicabilă și periculoasă pentru fundamentele statului de drept și ale democrației pe care pretinde că o apără. 5.1. Sinteza Analizei: O Lege Născută din Intenții Bune, dar Fundamental ViciatăProblema dezinformării și a manipulării online este, fără îndoială, una dintre provocările majore ale timpului nostru, iar preocuparea legiuitorului de a găsi soluții este legitimă. Cu toate acestea, propunerea L96/2025 este un exemplu elocvent despre cum nu trebuie legiferat în domeniul complex al tehnologiei și al drepturilor digitale. Concluziile principale ale acestui raport sunt următoarele: Vicii juridice fundamentale: Legea se bazează pe definiții vagi și subiective, care încalcă principiul constituțional al calității și previzibilității normei juridice.Inaplicabilitate tehnică și riscuri de eroare: Mecanismele propuse, precum eliminarea conținutului în 15 minute, sunt nerealiste din punct de vedere tehnic și ar conduce la o cenzură excesivă și eronată a conținutului legitim.Conflict cu legislația europeană: Propunerea contravine direct principiilor de bază ale Digital Services Act, în special interdicției privind obligația generală de monitorizare și abordării graduale și bazate pe risc, subminând astfel obiectivul de armonizare al pieței unice digitale.Riscuri majore pentru drepturile fundamentale: Prin mecanismele sale pripite și opace, legea amenință direct libertatea de exprimare, dreptul la informație și dreptul la un proces echitabil.Respingere de către experți: Propunerea a fost respinsă în termeni categorici de către organismele consultative specializate ale statului, Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social, ale căror avize negative au scos în evidență multitudinea de vicii de formă și de fond.În esență, L96/2025 reprezintă o soluție simplistă și punitivă la o problemă extrem de complexă. În loc să construiască pe cadrul robust și echilibrat oferit de DSA, propunerea optează pentru o abordare națională radicală, care sacrifică garanțiile juridice și drepturile fundamentale pe altarul unei vitezei iluzorii. 5.2. Recomandări pentru Decidenții Politici (Camera Deputaților)Având în vedere că soarta acestei propuneri legislative se va decide în Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, se impun următoarele recomandări ferme, bazate pe analiza exhaustivă prezentată în acest raport: Respingerea în totalitate a propunerii legislative L96/2025 în forma sa actuală. Viciile de constituționalitate, de tehnică legislativă și de compatibilitate cu dreptul european sunt prea profunde și numeroase pentru a putea fi remediate prin simple amendamente în comisiile de specialitate. Orice tentativă de a „repara” acest text ar risca să păstreze elementele sale cele mai periculoase.Prioritizarea implementării complete, corecte și eficiente a cadrului juridic deja existent și superior – Regulamentul (UE) 2022/2065 (Digital Services Act). Eforturile Parlamentului și ale Guvernului ar trebui să se concentreze pe consolidarea capacității administrative și tehnice a ANCOM, în calitate de Coordonator al Serviciilor Digitale. Acesta trebuie să dispună de resursele necesare pentru a utiliza în mod eficient instrumentele de supervizare, investigare și sancționare pe care DSA i le pune deja la dispoziție pentru a gestiona riscurile sistemice, inclusiv cele legate de dezinformare și manipulare.Inițierea unui dialog structurat și transparent pentru orice viitoare reglementare națională. Dacă se consideră necesară adoptarea unor măsuri naționale care să completeze cadrul DSA, acestea trebuie elaborate printr-un proces larg de consultare publică. Acest proces trebuie să includă în mod obligatoriu experți din societatea civilă specializată în drepturi digitale (ApTI, APADOR-CH, ActiveWatch), reprezentanți ai mediului academic, experți tehnici și reprezentanți ai industriei. Orice astfel de viitoare propunere trebuie să fie supusă unor studii de impact riguroase, să conțină definiții clare și precise, mecanisme proporționale și, cel mai important, garanții solide pentru libertatea de exprimare și dreptul la un proces echitabil, în deplină concordanță cu Constituția României și cu standardele europene. Referințe bibliograficeExpunerea de motive, accessed on June 17, 2025, https://www.senat.ro/legis/PDF/2025/25L096EM.pdf?nocache=truestarea democrației în 2024, accessed on June 17, 2025, https://www.stareademocratiei.ro/wp-content/uploads/2025/06/mic_final_starea_dem_2024-3_compressed.pdfProiect de lege pentru eliminarea conținutului manipulator de pe internet. Cum se va stabili că o postare trebuie blocată și ce amenzi sunt prevăzute - Hotnews, accessed on June 17, 2025, https://hotnews.ro/proiect-de-lege-pentru-eliminarea-continutului-manipulator-de-pe-internet-cum-se-va-stabili-ca-o-postare-trebuie-blocata-si-ce-amenzi-sunt-prevazute-1917045L96/2025 - Senatul României, accessed on June 17, 2025, https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L96&an_cls=2025Stop minciunilor virale: Legea USR împotriva manipulării online, adoptată tacit - Senatul României, accessed on June 17, 2025, https://www.senat.ro/StiriSenatDetaliu.aspx?ID=F9F65C80-0A6D-417B-99F8-1C5500EC171AOrdinea de zi a Ședinței Senatului din 16 iunie 2025 - Senatul României, accessed on June 17, 2025, https://www.senat.ro/ProgramLucruZi.aspx?Zi=2025-06-16&ComisieID=d217f4d2-2f5e-4f1b-bcd3-f520a1654a77&NrSedinta=1Parlamentul României - Senatul României, accessed on June 17, 2025, https://www.senat.ro/legis/PDF/2025/25L096FG.pdf?nocache=trueRomania's Proposal for Stricter Social Media ... - CMS LAW-NOW, accessed on June 17, 2025, https://cms-lawnow.com/en/ealerts/2025/03/romania-proposes-stricter-rules-against-harmful-content-on-social-mediaAVIZ CONSILIUL LEGISLATIV, accessed on June 17, 2025, https://www.senat.ro/legis/PDF/2025/25L096LG.pdf?nocache=trueCOE"`Î}, accessed on June 17, 2025, https://www.senat.ro/legis/PDF/2025/25L096ES.pdf?nocache=trueA fost aprobată dezbaterea de urgență a legii USR antimanipulare și fake news, accessed on June 17, 2025, https://usr.ro/2025/03/31/a-fost-aprobata-dezbaterea-de-urgenta-a-legii-usr-antimanipulare-si-fake-news/Luxembourg Takes Legislative Step to Implement the Digital Services Act - Goodwin, accessed on June 17, 2025, https://www.goodwinlaw.com/en/insights/publications/2025/04/insights-finance-luxembourg-takes-legislative-stepDigital Services Act Implementation in Selected EU Member States - Loc - Library of Congress, accessed on June 17, 2025, https://tile.loc.gov/storage-services/service/ll/llglrd/2025291250/2025291250.pdfOverview of the Latest Developments on the DSA: November 2024-January 2025 - eucrim, accessed on June 17, 2025, https://eucrim.eu/news/overview-latest-developments-dsa-november-2024-january-2025/Legi pentru evitarea dezinformării și a manipulării prin social media | Ştiinţă & Tehnologie, accessed on June 17, 2025, https://www.romania-actualitati.ro/stiri/stiinta-tehnologie/legi-pentru-evitarea-dezinformarii-si-a-manipularii-prin-social-media-id205530.htmlOrdinea de zi Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat din 13 mai 2025 - Senatul României, accessed on June 17, 2025, https://www.senat.ro/ProgramLucruZi.aspx?Zi=2025-05-13&ComisieID=3c24f5c4-46d1-4dcd-b035-49c8c90a40a3&NrSedinta=1Radu Miruță: AUR a beneficiat de o rețea de dezinformare coordonată din afara țării. Autoritățile trebuie să acționeze - Uniunea Salvați România - USR, accessed on June 17, 2025, https://usr.ro/2025/04/03/radu-miruta-aur-a-beneficiat-de-o-retea-de-dezinformare-coordonata-din-afara-tarii-autoritatile-trebuie-sa-actioneze/FreeEx Digest - ActiveWatch, accessed on June 17, 2025, https://activewatch.ro/documents/250/freeex_digest_2.pdfCCR dezbate sesizarea privind legea securităţii cibernetice., accessed on June 17, 2025, https://www.puterea.ro/o-simpla-virusare-a-calculatorului-te-poate-aduce-in-atentia-serviciilor-ccr-dezbate-legea-securitatii-cibernetice/Serviciile Secrete Din România Vor ști Ce Scriem Pe WhatsApp. Guvernul, Acuzat Că A Introdus Pe Ascuns Articolul-problemă | Libertatea, accessed on June 17, 2025, https://www.libertatea.ro/stiri/serviciile-secrete-din-romania-vor-sti-ce-scriem-pe-whatsapp-guvernul-acuzat-ca-a-introdus-pe-ascuns-articolul-problema-3876070Association for the defence of human rights in Romania – Helsinki Committee - apador-ch, accessed on June 17, 2025, https://apador.org/en/Cerem Parlamentului demiterea lui Vasile Bănescu din CNA pentru incapacitate profesională - apador-ch, accessed on June 17, 2025, https://apador.org/en/cerem-parlamentului-demiterea-lui-vasile-banescu-din-cna-pentru-incapacitate-profesionala/Unde începe și unde se termină cenzura pe social media. Ce rol are Consiliul Național al Audiovizualului - Europa Libera, accessed on June 17, 2025, https://romania.europalibera.org/a/social-media-cna-marius-tuca/33363134.htmlSubvențiile partidelor politice în 2024 și planurile pentru 2025 - Expert Forum, accessed on June 17, 2025, https://expertforum.ro/subventiile-2024-planuri-2025/PSD și PNL pompează în continuare bani în presă pentru propagandă nemarcată, la un an după ce au promis că schimbă legea - Europa Libera, accessed on June 17, 2025, https://romania.europalibera.org/a/partide-bani-presa-propaganda-lege-neschimbata/32897063.html